Archive for the ‘Meditaţie’ Category

E: Ajutor în nevoi??? O, dar m-am săturat de atâtea versete din Biblie. Știu o grămadă de teorie. Vreau ceva concret pentru o problemă personală concretă!
D: Dacă ai fi un copil concret de ascultător în fiecare slovă a Cărții, orice literă ar fi o mână cât se poate de reală problemelor tale.
E: Totuși nu simt nicio îmbunătățire …
D: Cum stai cu viața de rugăciune? Cât de mult comunici problemele tale? Cât stai de vorbă cu cel ce-ți este Tată de Suflet?
E: …

 

 

Întoarceţi-vă la Mine,şi veţi fi mântuiţi toţi ceice sunteţi la marginile pământului! Căci Eu suntDumnezeu, şi nu altul. Isaia 45:22
Aşa vorbeşte Domnul,Răscumpărătorul tău,Sfântul lui Israel: ‘Eu,Domnul, Dumnezeul tău,te învăţ ce este de folos,şi te călăuzesc pe calea pecare trebuie să mergi!’ Isaia 48:17
Astfel cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce,vor veni în Sion cu cântăride biruinţă, şi o bucurie veşnică le va încununa capul; îi va apuca veselia şi bucuria, iar durerea şi gemetele vor fugi.Isaia 51:11
Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie,dărâmături ale Ierusalimului! Căci Domnul mângâie pepoporul Său, şi răscumpără Ierusalimul. Isaia 52:9
Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă detine.Isaia 54:10
Da, veţi ieşi cu bucurie,şi veţi fi călăuziţi în pace.Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră, şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme. Isaia 55:1
Căci aşa vorbeşte Cel PreaÎnalt…Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie;dar sunt cu omul zdrobitşi smerit, ca să înviorez duhurile smerite,şi să îmbărbătez inimile zdrobite. Isaia 57:15

și lista continuă

Anunțuri

O săptămână de rugăciune

Posted: Aprilie 12, 2012 in Meditaţie

Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.  Filipeni 4

Vă mai amintiți de la grupa de copii cum am fost învățați că e respectuos față de Dumnezeu să avem o ordine și o logică bine stabilită în rugăciune? Laudă-L! Mulțumește-I! Și după ce ți-ai adus aminte cât de mare este El, după ce realizezi încă o dată cu cine ai de a face- Cere!

Așa se cuvine!

O săptămână de rugăciune – 6

Posted: Aprilie 6, 2012 in Meditaţie
Etichete:, ,

Moise s-a rugat Domnului Dumnezeului său şi a zis: „Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mână tare? […] Adu-Ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te pe Tine însuţi: „Voi înmulţi sămânţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpâni în veac.” Şi Domnul S-a lăsat de răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său. Exod 32

O referință ce revine cu pas greu în sufletul meu în zilele acestea este cea din Iacov 4 ( … şi nu aveţi, pentru că nu cereţi sau cereţi, şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre … ). Să presupunem că am reușit să trec testul din Iacov 4 și încerc să părăsesc incinta sălii de examen, dar cum am ieșit pe ușă cu nota de trecere, mă izbesc de o altă evaluare: descurajarea. De multe ori mă descurajez singur și îmi pun bețe în roate pentru că ajung să cred că dorințele mele sunt prea pretențioase. Cine-s eu să cer de la Dumnezeu imposibilul? Un punct pierdut în univers să atenteze la supremația Lui? Și totuși, în bunătatea Lui, se lasă înduplecat de dorințele sfinte. Oare chiar așa de tare ardea mânia lui Dumnezeu că voia să-și niminească poporul Său? Cam … da! Moise era foarte conștient de puterea Lui pentru că fusese martorul principal în Egipt și, chiar, mesagerul Puterii înaintea faraonului. Cu toate acestea, se încumetă și cere milă, iertare pentru Israel. El? Un om? Să înduplece inima lui Dumnezeu?  Chiar așa!

Şi orice vom cere vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui. 1 Ioan 3;
Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. Şi, dacă ştim că ne ascultă, orice I-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut. 1 Ioan 5.

Haideți împreuna să-i dăm slavă și cinste și onoare tocmai prin cererile noastre sfinte, prin cererile de calibru. Astel Dumnezeu își va arăta Slava în viețile noastre – o slavă direct proporținală cu grandoarea cererilor și dorințelor noastre.

Heaven’s gates are not so highly arched as princes’ palaces; they that enter there must go upon their knees. Daniel Webster

Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi a început să Se roage, zicând: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta.” Atunci I s-a arătat un înger din cer, ca să-L întărească. A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge care cădeau pe pământ. Luca 22

Recunoașteți împrejurarea fără dar și poate. Suntem la puțină distanță de a sărbători cel mai mare triumf asupra naturii păcătoase a omului: jertfa, moartea și învierea Mielului Divin. Isus ne este exemplul infailibil al omului rugăciunii. Isus, cât timp a trăit printre noi, a făcut-o ca și om tocmai ca să ne dea o pildă de trăire (Evrei 4:15).  Trebuie să privim cu foarte mare admirație și respect viața de rugăciune dusă de Isus – dorința necontenită de a sta de vorbă cu Tatăl, de a rămâne în voia Lui, intensitatea cu care o face, imprejurările – toate detaliile sunt copleșitoare.  Aceste lucruri ar trebui să ne motiveze să încercăm să fim întocmai asemeni lui Isus.

Personal, cred, că Ghetsimani este apogeul rugii creștine. Cu toții știm că Luca era un doctor. El este singurul dintre cei 4 evangheliști care pune în evidență picăturile mari de sânge. Aici folosește termenul grec tromboi, care subliniază tocmai presiunea și stresul enorm la care era supus Isus în acele clipe de agonie, clipe de chin ca de moarte și care i-au provocat o reacție în corp ca cea descrisă mai sus. Un alt lucru care m-a cercetat este dependeța totală de voia Tatălui. Totuși facă-se nu voia Mea, ci a Ta. 

 Voi v-ați rugat vreodată cu așa intensitate? Eu, nu!

Spread out your petition before God, and then say, „Thy will, not mine, be done.” The sweetest lesson I have learned in God’s school is to let the Lord choose for me.  D.L. Moody

O săptămână de rugăciune – 4

Posted: Aprilie 4, 2012 in Meditaţie
Etichete:, , , ,

Dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate [Ierusalim], I-a fost foame.  A văzut un smochin lângă drum şi S-a apropiat de el; dar n-a găsit decât frunze, şi i-a zis: „De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine!” Şi îndată smochinul s-a uscat. Ucenicii, când au văzut acest lucru, s-au mirat şi au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: „Ridică-te de aici şi aruncă-te în mare”, se va face. Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.” Matei 21

Genunchi roși de timp si bătătoriți de podea, coate tremurânde de greutatea rugăciunilor – ani petrecuți în cereri pentru un anumit motiv. E drept că Dumnezeu răspunde și nu, e drept că Dumnezeu ne pune la așteptare doar pentru că are ceva mai bun, însă ne înșelăm de multe ori că aceea este voia Domnului. Oare mai știm ce culoare și ce gust are credința sau cererile le facem din inerție pentru că așa am fost învățați că este bine – să ne rugăm oricând și oricum? Câteodata nici măcăr nouă nu ne vine să credem ce cerem. Ce rost mai are să venim în Fața Lui cu lucruri care le credem imposibile? Iacov la începutul capitolului 4 ne atenționează: nu avem pentru că nu cerem sau cerem dar cerem rău.

Haideți împreună să-L punem la încercare pe Dumnezeu. Să cerem lucruri mari din mâna Lui, dar atenție: s-o facem cu credința care poate muta munții pentru că să știți că ne-a fost dăruita de Dumnezeu (Efeseni 2:8). Este o credință dumnezeiască, o credință supranaturală, o credință miraculoasă. El să ne ajute la aceasta!

Some prayers are followed by silence (from God) because they are wrong, others because they are bigger than one can understand. It will be a wonderful moment for some of us when we stand before God and find that the prayers we clamored for in early days and imagined were never answered, have been answered in the most amazing way, and that God’s silence has been the sign of the answer. Oswald Chambers

Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu şi I-am făcut următoarea mărturisire: „Doamne Dumnezeule mare şi înfricoşat, Tu, care ţii legământul şi dai îndurare celor ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!  Daniel 9:3,4

O a doua constantă, după citirea și studiul Bibliei, în viața unui creștin ar trebui să fie rugăciunea. Astăzi dimineață, Duhul lui Dumnezeu m-a cercetat din nou cu privire la atitudinea de cerere din rugăciunea mea. Poate nu ne dă seama de celălalt aspect care îl implică acest tip mai delicat de rugăciune. Trebuie să fim foarte conștienți de felul în care cerem anumite lucruri sau persoane din mâna lui Dumnezeu și aici mă refer la faptul că uneori ne purtăm ca și copiii obraznici care bat din picioare și dau cu pumnul în masă, crezând că ni se cuvine să ni se facă într-un fel sau altul. Avem o responsabilitate enormă pentru modul cum ne expunem cerințele. Daniel, om după inima lui Dumnezeu, se roagă și postește. Isus a fost exemplu în post și rugăciune; și multe alte nume ilustre din Biblie au facut-o. Oare noi de ce nu am face-o? Am auzit într-o predică câteva motive solide care, personal, m-au determinat să îmi schimb atitudinea față de această practică: 1) postul nu este o chestiune de abstinență, ci de ascultare; fără meditație și rugăciune nu este decât o dietă; postul este o declarație de război 2) postim ca să ne mărim credința în Dumnezeu 3) postim ca să ne smerim firea pământească si 4) postim ca Dumnezeu să lucreze în viețile altora.

Ultima considerație o fac asupra aminului de la sfârșitul rugăciunii care nu însesamnă „Gata! Mi-am făcut datoria!”, ci dimpotrivă: „Sus la lucru! Lupta de abia a început”. Acel Amin! nu folosește la nimic dacă gândurile și acțiunile următoare nu sunt demne de un copil de Dumnezeu.

Is prayer your steering wheel or your spare tire? Corrie Ten Boom

O săptămână de rugăciune – 2

Posted: Aprilie 2, 2012 in Meditaţie
Etichete:,

Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. Iacov 5:16

Dimineață târzie fără să aud ceasul și uite-așa, chiar după prima meditație despre rugăciune, cel rău mă și înțeapă pe la spate. Dar pentru că promisiunile trebuie puse în practică (și eu am promis lui Dumnezeu că nu voi neglija timpul nostru împreună), mi-am anulat  punctul din programa de astăzi (nici nu era foarte important) și i-am dat lui Dumnezeu respectul cuvenit.

V-ați gândit vreodată de ce nu avem putere să biruim anumite ispite? Puterea o avem pentru că ne-a fost dată prin jertfa de la Calvar, însă puterea este nimic dacă e folosită fără înțelepciune, este un puț de petrol explodat și care se risipește consumând energii vitale. Să considerăm și faptul că poate fi dăunătoare celor din jurul nostru. Deci de unde vine înțelepciunea în biruirea ispitelor? Versetul din Iacov pune clar în lumină acest aspect. Dar stai! Acolo se vorbește de păcat! Oare ispita nu vine înaintea păcatului și e mai bine să batem fierul cât e cald? Să ne mărturisim unii altora ispitele cu care ne confruntăm ca să folosim înțelept puterea ce ne-a fost dată și să evităm păcatul și, implicit, consecințele lui. Să ne iubim unii pe alții nu doar cu fapta, ci și cu rugăciunea.

Prayer should be the key of the day and the lock of the night. Thomas Fuller